Ma intreb cateodata unde sunt vremurile si starile de odinioara si momentele molcome ale vietii de atunci. Ma refer la zilele cand puteam lasa clipele sa se scurga fara strangerea de inima pe care o am acum cand urmaresc ceasul, gandindu-ma cate treburi am lasat inca nerezolvate.Ma refer la dupa-amiezele cand, lasam capul sa se odihneasca pe perna moale adancindu-ma ca intr-un abis de liniste si evadam din stress si cotidian visand cu ochii deschisi. Azi ma lupt cu timpul si nu ies intodeauna invingatoare.
cand clipele se scurg printre degete, sorbim cat de repede se poate si nu simtim gustul
RăspundețiȘtergereCu drag,
cat de multa dreptate ai...
RăspundețiȘtergereChiar daca timpul trece mult mai repede ca de obicei, asta nu ne impiedica sa ne intoarcem spre noi.Suntem singurii raspunzatori de viata noastra.Cu cat ne vom asuma mai multe resposanbilitati, cu atat nu vom mai avea timp sa ne punem capul pe o perna moale.Sa ne bucuram de fiecare clipa Sandra!:)
RăspundețiȘtergereAdevarate cuvintele tale Cristi!
RăspundețiȘtergere